În perioada 16 – 17 octombrie 2015, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a organizat cea de-a XXI-a ediție a conferinței internaționale “Intelligence in the Knowledge Society”

Ediţia din acest an s-a bucurat de participarea unor distinşi oaspeţi din 28 de ţări, reprezentanţi ai mediului academic și profesioniști din domeniul securității, constituindu-se într-un forum de dezbatere deschisă a principalelor teme aflate pe agenda de securitate naţională, regională şi globală.

În deschiderea conferinţei, Niculae Iancu, rectorul Academiei Naţionale de Informaţii ”Mihai Viteazul”, a evocat istoria acestui eveniment ştiinţific, menţionând etapele parcurse în consolidarea unei construcţii unice în peisajul universitar românesc. Totodată, a evidenţiat modificările survenite în mediul de securitate internaţional, argumentând că acestea solicită mai mult decât oricând dezvoltarea cooperării între entitățile de intelligence, mediul academic şi societatea civilă sub forma unui parteneriat onest, motivat de valorile legitime ale fiecărei națiuni.
În cuvântul său, Constantin Dudu Ionescu, directorul Oficiului pentru Informații Integrate, a subliniat necesitatea cooperării între organizațiile de intelligence prin integrarea informațiilor în scopul unei mai bune adaptări la noile cerințe ale beneficiarilor, la afluxul de informații specific mediului contemporan și la caracterul limitat al resurselor disponibile.

Joseph Cannataci, raportor ONU pentru dreptul la viață privată și profesor în cadrul Universităţii din Groningen și Malta, a evidențiat modul în care cooperarea și deschiderea către mediul extern, transparența și respectul pentru dreptul la viață privată din etapa de concepție (privacy-by-design)  sunt ingrediente extrem de necesare serviciilor de informaţii în efortul de gestionare a misiunilor ce le revin.

Adjunctul Directorului Serviciului Român de Informații, general – maior Ion Grosu, a evidenţiat necesitatea relaţionării dintre comunitatea de informaţii, mediul universitar şi societatea civilă pentru crearea unui fond de cunoaştere pe care să fie fundamentate deciziile strategice la nivelul statului, context în care a menţionat reuşita Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” în a oferi o platformă pentru dezbateri pe teme de securitate şi de intelligence, constituindu-se într-un veritabil pol regional care facilitează generarea şi diseminarea cunoaşterii.

Conferința din acest an, a propus un format inovator, găzduind nu doar discuțiile tematice din paneluri, ci și sesiuni de dezbatere sau prezentări de tip expert talk dedicate problemelor ardente din domeniul securității și intelligence.

Panelurile din prima zi a conferinței Something old and something new: actors, power and international politics in the reshaped world of intelligence și Light and darkness in cyberspace –addressing the new challenge posed by cybercrime, au fost precedate de prezentarea susținută de Randolph Pherson, reputat specialist din domeniul studiilor de intelligence, autor a numeroase cărți ce abordează spațiul metodologic al analizei de informații. Randolph Pherson a abordat necesitatea asumării unei culturi a analizei la nivelul organizațiilor de intelligence, pentru ca acestea să își poată păstra și consolida avantajul competitiv într-un mediu impredictibil și complex. Totodată, Randolph Pherson a subliniat necesitatea avansării unei culturi de intelligence bazată pe dezvoltarea a trei piloni fundamentali: analiză strategică predictivă, mod de lucru colaborativ, respectiv practici digitale de diseminare a produselor de intelligence.

În cea de a doua parte a conferinței, Elaine Pressman, cercetător în cadrul Centrului Canadian pentru Studii de Securitate și Intelligence alCarleton University a susținut o prelegere ce a avut ca subiect integrarea modalităților de avertizare timpurie a cazurilor de extremism violent, radicalizare și terorism în instrumentarul de lucru standard al ofițerilor de informații și polițiștilor. A realizat în acest context o prezentare detaliată a instrumentului dezvoltat sub coordonarea sa, accentuând asupra unui set de indicatori relevanți de identificare și cuantificare a riscului terorist prin utilizarea aspectelor de psihologie cognitivă, analiză de discurs și analiză comportamentală. Elaine Pressman a punctat totodată buna relație de cooperare pe care o are cu cercetătorii din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, cu care actualmente are în lucru proiecte de avertizare timpurie a cazurilor de extremism violent și radicalizare în mediu online.

Sesiunea de prezentări intitulată New Patterns of terrorism and war. From extremism to radicalization and from classic to hybrid, a fost condusă de general-locotenent Florian Coldea, Prim-Adjunct al Directorului Serviciului Român de Informații, care a susținut, totodată, o prezentare cu tema New Challenges on the Intelligence Frontline. Florian Coldea a subliniat importanța pe care o are racordarea serviciilor de informații la noile tehnologii, respectiv la modul de lucru complex pe care acestea le oferă. Totodată, a subliniat necesitatea menținerii unui ritm alert de integrare a cunoașterii în practicile profesionale ale comunității de intelligence, în condițiile în care decalajul produs de dezvoltarea tehnologică fără precedent la început de Secol XXI poate avea efecte din cele mai nefaste.

În cea de a doua zi a conferinței, lucrările au debutat cu o sesiune de dezbatere A quest for answer in the long-standing dilemma: security and liberty, surveillance and privacysusținută de Joseph Cannataci și Philip Davies, profesor la Brunel University. Cei doi reputați experți au făcut o pledoarie pentru realizarea unui echilibru optim între utilizarea noilor tehnologii de supraveghere și respectarea dreptului fundamental al cetățenilor la viață privată în menținerea unui mediu de securitate stabil. Plecând de la premisa unui salt tehnologic fără precedent în anii următori, cei doi vorbitori au atras atenția asupra necesității ca organizațiile de intelligence să dezvolte modalități practice pe termen mediu și lung de soluționare a provocărilor de securitate, deschizând astfel drumul spre o nouă paradigmă în studiile de securitate, marcată de echilibrul transparenţă-opacitate. Noul orizont acțional al serviciilor ar trebui astfel construit pe nevoia asigurării unui raport judicios între deschiderea cerută de societatea civilă și secretizarea impusă de specificul activității de intelligence.

În cadrul celor două paneluri The Protection of personal data and intelligence needs. An impossible equilibrium? și People on the move: Migration, immigration and crowd democracy au fost dezbătute provocările de actualitate la adresa securității și libertății, precum și unul din subiectele ardente ale agendei de securitate, respectiv fluxul migrațional fără precedent dinspre Orientul Mijlociu și Africa spre Europa. Lucrările conferinței s-au încheiat cu sesiunile de dezbateri dedicate istoriei serviciilor de intelligence și necesității de transformare a organizațiilor de intelligence în noul context internațional: Tracing the history of intelligence –preserving memories and sharing stories, care s-a bucurat de prezența lui Dragoș Petrescu, directorul Consiliului național pentru studierea arhivelor Securității și From catterpillars to butterflies –blending creativity, improvisation and innovation in the transformation of intelligence organizations, în cadrul căruia a fost reiterată nevoia de a regândi organizația de intelligence a prezentului pe principiile creativității, inovării și a unei adaptări permanente la provocările zilelor noastre.

Participanții la eveniment au apreciat formatul academic al dezbaterilor, succesul reuniunii fiind evidențiat de valorizarea punctelor de vedere alternative, atât ale practicienilor cât și ale reprezentanților mediului academic. Conferința din acest an a confirmat soliditatea unui dialog real asupra temelor stringente de securitate și a oferit teme de reflecție pentru organizația de intelligence a Secolului XXI.